Strada Badea Câr?an

 

            Este o strad? mic?, amplasat? în zona central? a ora?ului. În secolul al XIX-lea ?i prima parte a secolului al XX-lea ea s-a numit Strada Mije?tilor, dup? o familie de notabili ai ora?ului ce a locuit aici. Chiar ?i în anul 1931 printre cei 18 membri ai Consiliului Comunal al Urbei Ro?iorii de Vede reg?sim un membru  al acestei familii, pe domnul Al.Dumitrescu – Mija.

            Dup? anul 1950 strada a purtat numele scriitorului Alexandru Sahia (1908-1937) întrucât acesta a fost un prozator de factur? socialist? ce a publicat prima carte din România despre Uniunea Sovietic? (1935). De?i la  atribuirea numelui de Alexandru Sahia la aceast? strad? s-a ?inut cont doar de rela?ia cu Uniunea Sovietic?, trebuie s? men?ion?m c? acest om de cultur? a fost recunoscut mai ales ca pionier al filmului documentar românesc.

            Numele actual a fost atribuit acestei str?zi prin Decizia nr. 102 din 05 aprilie 1991 a Prefecturii Jude?ului Teleorman, la cererea Prim?riei din Ro?iorii de Vede. Badea Câr?an (1849-1911) a fost  un lupt?tor pentru eliberarea na?ional? a românilor din Transilvania. În septembrie 1877 el s-a instruit la Ro?iorii de Vede ca voluntar pentru a participa la R?zboiul de Independen?? ( 1877 – 1878).

            Începutul str?zii este la intersec?ia cu str. Dogeanu Nicolae lt., iar sfâr?itul la str. Oituz. Ea urmeaz?  direc?ia sud vest – nord est. Strada are lungimea de 170 m ?i  l??imea, m?surat? între  gardurile celor 11 case, de 11,7 m. Aici locuiesc 14 familii ce însumeaz? 34 membrii.

            Locuin?ele individuale de pe str. Badea Câr?an sunt în cea mai mare parte construite din c?r?mid?, în prima jum?tate a secolului al XX-lea, ?i ref?cute în ultimii ani. Ele sunt cu un singur nivel sau cu parter plus un etaj, au garduri din pl?ci de beton prefabricate , ?ipci de lemn sau  fâ?ii din tabl?.  Cur?ile sunt de mici dimensiuni ?i nu cuprind gr?dini. Casele de la nr. 3 la nr.9 p?streaz? elemente arhitecturale caracteristice ora?ului de la începutul secolului al XX-lea.

            Re?eaua de distribu?ie a energiei electrice este aerian?,  ca ?i cea telefonic?, ambele fiind amplasate pe aceia?i stâlpi din beton armat monta?i  pe partea din dreapta str?zii în deceniul ?apte al secolului al XX-lea.

            Strada este pavat? cu bolovani de râu, a?eza?i pe un pat de nisip ?i dispune de racord la re?eaua de ap? potabil? ( conduct? din azbociment cu diametrul de 100 mm) ?i la canalizarea menajer? a municipiului, ambele dot?ri fiind  amplasate subteran.

            Casele au numere po?tale de la 1 ?i 2 pân? la 9 A ?i respectiv 8, fiind amplasate pe ambele laturi  ale str?zii.

            În anul 1936 în imobilul de la nr. 1 a func?ionat redac?ia ziarului „independent, de informa?ii” cu numele PROVINCIA al c?rui director era M.Dumitrescu.

 

 

Strada  Tudor Barbu, soldat

 

            Înainte  de a purta acest nume, strada la care ne-am oprit acum s-a numit strada Popa  Buturug? în memoria celui care a permis ca pe terenul bisericii Sfînta Cruce s? se creeze un drum pe care locuitorii din strada Stegarului ?i strada  Ceau? Firic? puteau s? ajung? la râul Bratcov. De la sfâr?itul  deceniului al treilea din secolul trecut strada a primit numele unuia dintre eroii  ro?ioreni ce ?i-au pierdut via?a în timpul r?zboiului pentru întregirea neamului ( 1916-1918). A fost ales Tudor Barbu pentru a da nume acestei artere întrucât familia tân?rului erou locuia pe o strad? vecin?. Numele s?u este înscris ?i pe monumentul din curtea bisericii Sfântul Ilie aflat? la câteva sute de metri spre est fa?? de amplasamentul str?zii pe care o prezent?m.

            În anul 2000 strada Tudor Barbu, soldat î?i are obâr?ia în str. Stegarului ?i se încheie la poalele  rambleului pe care este amplasat Drumul Na?ional nr. 6 (strada Avram Iancu).

            Odat? cu amenjarea în deceniul opt al secolului al XX-lea a variantei Drumului Na?ional Nr. 6 pentru eliminarea tranzitului desf??urat prin centrul ora?ului s-a desfiin?at cap?tul vestic al str?zii Tudor Barbu, soldat astfel încât ea nu mai are acces la râul Bratcov.

            Lungimea str?zii este de 194 m iar l??imea de 8 m. Deoarce  strada a fost  folosit?  numai ca drum de acces spre ap?, iar ulterior a pierdut  ?i aceast? utilizare, fiind  blocat? spre  vest de  rambleul drumului na?ional, ea nu a stat în grija autorit??ilor locale. La pragul dintre milenii strada nu  este pavat?, ci doar acoperit?  cu pietri?. Nu sunt amenajate trotuare ?i partea carosabil? nu este  delimitat?.

            Cele ?ase case înregistrate pe strada Tudor Barbu, soldat sunt racordate doar la re?eaua de distribuie a energiei electrice prin  cabluri amplasate aerian pe stâlpi din beton. În aceste case locuiesc 20 ro?ioreni constitui?i în ?ase familii. Casele sunt cu un singur nivel ?i de?in mici terenuri pentru cur?i ce asigur? spa?iul necesar depozit?rii a diverse materiale necesare gospod?riei sau cre?terii p?s?rilor ?i animalelor domestice.

             Strada are un aspect patriarhal ?i seam?n? cu uli?ele satelor din aproprierea municipiului.

 

Strada B?l?cescu, locotenent

 

            Acum ne afl?m pe  o strad? cu amplasament central.Ea s-a dezvoltat dup? anul 1812 când o parte din or??eni î?i vor construi case pe terenul liber al fo?tilor c?l?ra?i. Mai mult de o jum?tate de secol strada s-a numit Strada Zânelor  ca urmare a faptului c? aici au locuit fete foarte frumoase. Din deceniul al treilea al secolului al XX-lea strada poart? numele unuia dintre eroii ro?ioreni ce au c?zut în luptele purtate în r?zboiul pentru întregirea neamului ( 1916-1918). Pe pl?cu?ele ce identific? strada numele este trecut eronat sub forma „Locotenent B?l?cescu’’a?ezându-se gradul militar înaintea numelui, ceea ce contravine regulilor gramaticale de scriere a numelor proprii.

            Strada începe din Calea Dun?rii ?i având  un parcurs pe direc?ia est-vest se termin? într-un scuar aflat la intersec?ia cu str?zile Corl?tescu,capitan ?i M?nafilor.

            Lungimea acestei artere de circula?ie este de 640 m iar l??imea de 12,2 m. Aici sunt amplasate 60 imobile cu destina?ia de locuin?? ?i o Cas? de Rug?ciuni pentru cultul adventist de ziua a ?aptea. Strada este locuit? de 77 familii, totalizând 255 membri. Ro?iorenii de aici  de?in case individuale cu un nivel ,ridicate înainte de 1950 ?i câteva case formate din parter ?i un etaj construite dup? anul 1970. Locuin?ele sunt înconjurate  de cur?i ?i gr?dini în care se cultiv? legume, flori ?i se  cresc animale domestice ?i p?s?ri de curte. Cur?ile sunt împrejmuite cu garduri care în partea dinspre strad? sunt realizate cel mai adesea, din ?ipci de lemn, pl?ci de beton prefabricat, plase de sârm? montate pe cadre metalice ?i benzi metalice provenite din activitatea industrial? a ora?ului.

            Strada are pavaj din bolovani de râu peste care s-a turnat asfalt, re?ea de ap? potabil? apar?inând sistemului public (conduct? de azbociment cu diametrul de 100 mm) conduct? de canalizare în lungime de  500 m, re?ea electric? aerian? amplasat? pe stâlpi din beton armat ( pe partea caselor cu num?r impar) ?i re?ea telefonic? aerian? sus?inut? de stâlpi speciali din lemn (pe partea caselor cu num?r par).

            Strada a pierdut din locuin?ele ?i terenurile aflate la partea de început ca urmare a exproprierilor ?i demol?rilor ce s-au realizat pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 406 din 11.XI.1986 (la numerele 1, 1A, 1 B ?i respectiv 2 ?i 2 A) . În locul lor s-au construit blocuri de locuin?e ce au adresa pe  Calea Dun?rii.

            La num?rul cinci de pe aceast? strad? este  amplasat? o Cas? de Rug?ciuni pentru cultul adventist de ziua a ?aptea, imobil ridicat în anul 1934. La num?rul 17 exist? casa în care a copil?rit Constantin Marinescu, autorul unor jurnale de c?l?torie, iar la nr.19 se afl? locuin?a în care ?i-a petrecut peste 20 ani Eugen Ovidiu Vlad – autorul unei lucr?ri monografice despre ora?ul Ro?iorii de Vede ( 1994) ?i al prezentei.

 

 

Strada Nicolae B?lcescu

 

            Aceast? arter? de circula?ie este, al?turi de strada 1907, un drum  care s-a creat ?i s-a dezvoltat în leg?tur?  cu pia?a ora?ului. Întâi pia?a ?i apoi strada s-au amenajat aici la jum?tatea secolului al XIX-lea pe terenurile libere de sarcinile feudale impuse or??enilor de biserica Sfântul Spiridon Nou din Bucure?ti începând cu anul 1768.

            Din acest motiv începutul secolului al XX-lea g?se?te acest drum sub numele de  Strada Pie?ii. Dup? trei decenii strada prime?te numele de „Pia?a Central?” întrucât în Ro?iorii de Vede func?ionau mai multe pie?e unde se comercializau, cu am?nuntul, produse agroalimentare ( ex. Pia?a G?rii, Pia?a  Armelor, Pia?a Vezii, etc.) ?i dou? târguri periodice pentru vânzarea animalelor ?i  p?s?rilor domestice, a cerealelor en gross ?i a produselor micilor me?te?ugari.

            La începutul anului 1948, odat? cu alte 17 artere de circula?ie, strada  Pia?a Central? î?i schimb? numele în strada Nicolae B?lcescu comemorând astfel pe marele patriot român, publicist ?i analist istoric, politic, social ?i economic ce s-a aflat în fruntea  Revolu?iei de la 1848 din România ( 1819-1852).

            Strada este relativ mic?. Ea începe din Strada Rahovei ?i se încheie în strada M?r??ti. Parcursul s?u, de la sud la nord, are lungimea de 280 m ?i l??imea  de 13,2 m. Pavat? ini?ial cu bolovani de râu, la aceast? dat? str. N.B?lcescu are partea carosabil? acoperit? cu îmbr?c?minte asfaltic?. La fel sunt ?i cele dou? trotuare.

            Datorit? amplas?rii în zona central? a ora?ului strada a cunoscut importante  modific?ri la construc?iile care o mobileaz? ca urmare a ac?iunilor de sistematizare întreprinse dup? anul 1970.Astfel, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 223 din 31 mai 1972 s-au expropriat terenuri ?i s-au demolat cl?diri în vederea construirii blocurilor de locuin?e

M1  ?i M 2 , N 1  ?i N 2   ?i L1 – L6 la imobilele de la numerele 11, 13, 15, 15 B, 17,  19 A ?i 21. În anul 1973 pentru realizarea  altor blocuri de  locuin?e, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 501 din 25 august 1973 s-au expropriat ?i s-au demolat cl?dirile de la numerele 5 ?i 7. Tot în acela?i scop s-au emis ?i Decretul Consiliului de Stat nr. 409 din 12 iulie 1973 ?i apoi Decretul nr. 368 din 18 oct.1977.

            În anul 2000 pe strada Nicolae B?lcescu î?i au domiciliul  doar blocurile N1 (scara A ?i B) ?i N2 (scara A, B) ce ad?postesc 312 locuitori. Celelalte blocuri despre care am amintit mai sus ?i care s-au construit prin exproprierea unor imobile de pe  aceast? strad?, au adresa pe str.Rahovei. Toate aceste blocuri ( P + 4) î?i asigur? agentul termic din centrale termice în care apa este înc?lzit? prin cazane  ce ard combustibil lichid u?or.

            În partea nordic? a str?zii   au mai r?mas  nedemolate câteva locuin?e individuale,  8 case, ce ad?postesc 22 ro?ioreni. Ele sunt construite ( cu 1-2 excep?ii) în a doua jum?tate a secolului al XIX-lea ?i nu dispun de teren aferent (cur?i) de mare întindere.

            Strada beneficiaz? de  utilit??ile de infrastructur? edilitar? pe care le asigur? municipalitatea> re?ea de ap? potabil? ( conduct? cu diametrul 300 mm) canalizare menajer? (pentru 230 m  liniari) re?ea de distribu?ie a energiei electrice (aerian?) ?i re?ea (subteran?) pentru telefonia fix?.

 



Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X