Repere istorice

decembrie 11, 2006 | Leave a Comment

 

Datorit? pozi?iei sale geografice, prielnic? dezvolt?rii societ??ii omene?ti, p?mīntul din zona ora?ului Ro?iorii de Vede a fost leag?nul a numeroase mici a?ez?ri, unde, īnc? din preistorie, sunt semnalate vestigii ale locuirii b??tina?ilor.
Cele mai vechi urme de materiale ale locuirii omului pe aceste meleaguri sunt din epoca neolitic? ?i ele sunt concretizate īn existen?a a dou? a?ez?ri (numite de localnici “cet??i”) aflate īn perimetrul actual al ora?ului: “ Palanca ” ?i “Livezi”.
Ora?ul Ro?iorii de Vede este men?ionat pentru prima dat? īntr-un document care dateaz? de la sfīr?itul secolului al XIV-lea. Īnscrisul care aduce numele ora?ului īn fa?a umanit??ii este “Jurnalul de c?l?torie” redactat īn limba german? de doi pelerini Peter Sparnau ?i Ulrich von Tennstadt care īn anul 1385 (īn timpul domniei lui Radu tat?l lui Mircea Cel B?trīn) traversau ?ara Romāneasc? ?i Transilvania, dup? un pelerinaj la Ierusalim. Ilustrul c?rturar Nicolae Iorga nu a exagerat cu nimic atunci cīnd, comentīnd acest document, face aprecierea c? ora?ul Ro?iorii de Vede este o localitate mult mai veche decīt atestarea sa documentar?. Īn secolul al XIV-lea constituindu-se de fapt īntr-un tīrg feudal ce se va dezvolta treptat pīn? ce va trece definitiv la o via?? urban? spre sfīr?itul secolului al XVII-lea.
De?i la 1385 localitatea are deja caracter de tīrg, ea va figura īn documentele oficiale ca sat domnesc pīn? la īnceputul secolului XVII-lea, locuitorii pl?tind d?ri ?i prestīnd munci īn folosul domnitorului.
Un mic tezaur monede aflat la Muzeul de Istorie din municipiu, dovede?te c? aceast? localitate a luat parte la schimburile comerciale ale epocii, aici existīnd negustori (preschimbau produsele īn bani ?i invers) ?i boieri ce se ocupau de tezaurizarea monedelor de argint īn scopul ob?inerii unor m?rfuri din str?in?tate (produsele locale se ob?ineau u?or prin troc).
Īn secolul al XVI-lea īn Ro?iori a fost instalat? o garnizoan? militar?, care avea s? r?spund? de sigiran?a regiunii ?i de īndeplinirea a numeroase atribu?ii administrative īn teritoriul dat īn grij?. Istoricii apreciaz? c? īn aceast? perioad? s-a stabilit la Ro?iorii de Vede re?edin?a jude?ului Teleorman (amintit prima oar? īn sec. al XV-lea) unde va r?mīne pīn? la 1838.
Odat? cu a?ezarea c?pit?niei de c?l?ra?i pe mo?ia Ro?iorii de Vede, localitatea pierde foarte repede caracterul s?tesc ?i devine tārg īn adev?ratul sens al cuvāntului, ajungānd ca la 1677 s? fie men?ionat? īntre cele 25 de ora?e ale ??rii, enumerate de Miron Costin īn “Cronica Polon?”.
La sfīr?itul secolului al XVII-lea, florentinul Anton Maria del Chiaro (secretarul ?i sfetnicul domnilor Constantin Brīncoveanu ?i Nicolae Mavrocordat) afirm? c? Ro?iorii de Vede este unul dintre ora?ele “mai principale care sānt orānduite de c?tre c?peteniile alese dintre marii boieri”.
Pe plan economic, agricultura ?i cre?terea animalelor au r?mas, pīn? la 1768, principalele ocupa?ii ale popula?iei autohtone. Produc?ia me?te?ug?reasc? constituie, īns?, unul din indicii cei mai siguri ai gradului de dezvoltare a societ??ii din aceast? zon?. Un semn al intensific?rii schimburilor comerciale ce se desf??urau īn Ro?iorii de Vede, īn secolul al XVIII-lea, īl constituie ?i apari?ia hanurilor pentru popasul negustorilor ?i, īn general, al c?l?torilor de orice fel. Prima referire la un astfel de han īn ora? o g?sim
īntr-o scrisoare din 27 martie 1766, a c?pitanului Iordache proprietarul unui han de aici.
Din 1768 cea mai mare parte a vetrei ora?ului ?i īntreaga sa mo?ie sunt īnchinate de domnie unei m?n?stiri bucure?tene. Aceasta a īnsemnat transformarea tārgove?ilor īn cl?ca?i aceasta obligīnd atāt la pl??i ?i munci īn folosul st?pānului feudal, cāt ?i la aservirea moral? a unei categorii de oameni care au fost tot timpul liberi. Īmpotrivirea īn fa?a obliga?iilor feudale ?i a robirii na?ionale īi va apopia ?i mai mult pe tīrgove?i ?i c?l?ra?i, astfel c?, īn anul 1866, cīnd locuitorii ora?ului vor redeveni cet??eni liberi, nimeni nu va mai face deosebirea īntre cele dou? categorii de localnici, to?i fiind ro?ioreni ?i atīt.
Denumirea de Ro?iorii de Vede o īntīlnim pentru prima oar? īntr-un act oficial aflat īn fondul de documente al ?colii de B?ie?i nr.1 din B?ie?i nr.1 din ora?, la 9 mai 1864, cīnd profesorii din Turnu M?gurele se adreseaz? “domnilor profesori din Ro?iorii de Vede” pentru a se organiza īn vederea sprijinirii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Situa?ia economic? a ora?ului la sfār?itul secolului al XVIII-lea ?i prima jum?tate a secolului al XIX-lea, cu toate opreli?tile ap?rute ca urmare a dependen?ei feudale, se caracterizeaz? prin dezvoltarea continu? a ramurilor tradi?ionale: agricultura practicat? mai ales īn sistemul arend??iei, me?te?ugurile care la unele specializ?ri vor atinge nivelul industriei ?i comer?ul care devine cea mai important? surs? de venituri pentru localnici.
Numeroase acte emise de autorit??ile locale, organe ale puterii centrale ?i memoriile unor c?l?tori str?ini aduc informa?ii foarte precise despre pozi?ia ocupat? de ora?ul Ro?iorii de Vede atīt īn jude?ul Teleorman, cāt ?i raportat la īntreaga ?ar? Romāneasc? (secolul al XVIII-lea “Istoria politic? ?i geografic? a ??rii Romāne?ti” editat? de fra?ii Tunusli vizitatori, “Memoires historiques et geographiques sur la Valachie “ publicat? de Friedrich Wilhelm von Bauer – general maior rus de origine german?, “Gestichte des transalpiniseghen Daciens Valachiae und Moldaviae” publicat? de Franz Joseph Sulzer secretar de cancelarie la curtea domneasc? a ??rii Romāne?ti, “Harta ??rii Romāne?ti” īntocmit? de F. Jos. Rhendorf, “Catagrafia din 1811” – Fondul Visteria ??rii Romāne?ti etc.).
Īn 1832 este amintit? pentru prima dat? sta?ia de po?t? la Ro?iorii de Vede, care lega ora?ul de capitala ??rii. ?ase ani mai tārziu, īn 1838, este dat? īn folosin?? o nou? sta?ie de po?t?, construit? prin contribu?ia localnicilor.
Prin Catagrafia de la 1838 ni se semnaleaz? faptul c? locuitorii din Ro?iori erau grupa?i īn dou? cartiere mari: mahalaua ro?ie cuprinzānd 198 de familii ?i mahalaua neagr?, cu 167 de familii, criteriile de īmp?r?ire fiind de natur? administrativ? ?i nu ?ineau cont de faptul c? mān?stirea bucure?tean? ar fi avut drepturi asupra vetrei ora?ului.
Perioada 1866-1959 cuprinde anii īn care economia din Ro?iorii de Vede nu va mai cunoa?te nici un fel de īngr?diri, locuitorii fiind scuti?i, din 1866, de monopolul economic, pe care īl practica mān?stirea Sf. Spiridon Nou din Bucure?ti asupra agriculturii, me?te?ugurilor ?i comer?ului local. Īn general, via?a economic? local? a acestor ani este puternic influen?at? de evenimentele interna?ionale, care au implicat ?i ?ara noastr? īn marile confrunt?ri armate de la sfār?itul secolului al XIX-lea ?i prima jum?tate a secolului XX r?zboiul ruso-turc (1877-1878), primul r?zboi mondial (1914-1918) ?i al doilea r?zboi mondial (1939-1945).
Dup? 1866, ora?ul p??e?te, ca de altfel īntreaga Romānie, pe calea consolid?rii rela?iilor de tip capitalist, īnlesnit? de uniunea vamal? din 1848, īnt?rit? de unirea politic? din 1859 ?i de cea administrativ? din 1862 ?i puternic influen?at? de p?trunderea progresului tehnic din ??rile occidentale.
Īn agricultur?, trecerea la exploatarea p?māntului īn sistem capitalist s-a produs īnc? din prima jum?tate a secolului al XIX-lea, prin folosirea la munca cāmpului a unor oameni liberi, care primeau produse ?i bani pentru presta?ia lor, ce avea un caracter sezonier . Lipsa terenurilor agricole proprii va determina pe localnici s? se īndrepte c?tre alte īndeletniciri, dintre care practicarea me?te?ugurilor este cea mai dezvoltat?, activitatea industrial? nereu?ind s? se impun? īn ace?ti ani īn via?a ora?ului.
Īn ceea ce prive?te industria, aceasta era reprezentat?, īn anul 1906, de o fabric? de f?in? ?i dou? mori cu aburi, la care se va ad?uga, īn 1912, ?i o fabric? de brānz?.
caracterul de magazin.
Ca urmare a vehicul?rii unor capitaluri din ce īn ce mai mari pe pia?a ro?iorean?, au ap?rut ?i institu?iile financiare, cele mai importante dintre acestea fiind: Banca Agricol? (īnfiin?at? īn 1896), Societatea Cooperatist? “Albina” (1897), Societatea Economic? Ro?iori (1900), Banca Cercului Comercial – Industrial (1911) ?i Banca Popular? “Mihai Viteazul” (1909). Dezvoltarea economiei atrage dup? sine ?i īmbun?t??irea aspectului edilitar al ora?ului, mai ales dup? cā?tigarea independen?ei de stat a Romāniei. Ultimele trei decenii ale secolului vor marca o ampl? ac?iune de sistematizare bazat? pe cheltuielile localnicilor. O cauz? a acestui reviriment o va constitui aplicarea reformei administrative aprobat? prin Decretul nr.1472/31.10.1864, prin care re?edin?a noii pl??i “Tārgul”, ce cuprindea 43 de localit??i, se stabile?te aici. Din 1872 vom g?si īn Ro?iorii de Vede ?i Statul Major al Companiei a 3-a Tārgul, din Batalionul I Teleorman de doroban?i. Īn aceste condi?ii se va acorda mai mult? aten?ie aspectului localit??ii, ac?ionāndu-se īn principal pentru īndreptarea uli?elor ?i gardurilor, construirea unei b?i publice īn 1898, construirea unei b?i publice īn 1898, introducerea iluminatului electric īn 1903.
Īn lupta pentru f?urirea statului na?ional unitar romān, locuitorii ora?ului Ro?iorii de Vede ?i-au f?cut sim?it? prezen?a pe m?sura tradi?iei acestei vechi a?ez?ri.
Anul 1959 este considerat de istorici anul īncheierii perioadei de libertate economic?, fiind anul īn care aici ia fiin?? Gospod?ria Agricol? Colectiv?.



Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X