Cel mai important râu dintre Olt ?i Arge? este Vedea. Izvor??te din dealul D?dule?ti, jude?ul Arge?, la altitudinea de 435 metri. În mersul sinuos, N-S, S, S-E, râul Vedea are afluen?i mai importan?i: Eiul, Br?t??anul, Vedi?a, Plapcea ?i Flori?orul. F?când apoi hotar între jude?ele Arge? ?i Ilfov, prime?te în continuare ca afluen?i: Dorofeiul sau ?erb?ne?ti, Cotmeana de unde cote?te spre S-E, întâlnind pârâul Tecuciul sau Zlatcu. De aici ocole?te municipiul Ro?iorii de Vede pe la est (142 km de la izvor ?i 79 m altitudine ), dup? care prime?te pâraiele: Bratcovul, B?râcea, Burdea ?i Tinoasa unit? cu apa Câinelui. Mai la sud de Tinoasa, Vedea d? de lumini?urile mai mari ale antestepei, ?i face contact cu Burnasul, dar p?streaz? pe ambele maluri p?durea, pân? d? în lunca Dun?rii. Mai la vale(la sud) de Tinoasa la comuna Cervenia, Vedea se une?te cu cel mai important afluent al s?u, râul Teleorman, de unde ia drumul drept spre sud pân? la Dun?re. Se vars? în Dun?re la est de comuna Pietro?ani dup? ce se mestec? cu apele Gârlei(242,7 km de la izvor, altitudine 20 m).Ce este interesant la râul Vedea ?i a dat na?tere la multe discu?ii ?i cercet?ri este hidronimicul s?u, adic? numele râului, etimologia lui.
Vom încerca în cele ce urmeaz?, pe parcursul a mai multor numere, s? l?murim aceast? problem? dup? mai bine de 29 ani de cercet?ri de bibliotec?, arhive ?i teren. Numele râului cum am v?zut este Vedea (apa Vezii, pe Vede, Vezeni) nume cunoscut ast?zi pe toat? întinderea lui, de la izvor pân? la v?rsarea în Dun?re. Pentru a l?muri îns? hidronimicul Vedei, este necesar s? cercet?m ?i trecutul ?i ce se cunoa?te în leg?tur? cu numele ?i etimologia toponimicului Vedea. Vedea a avut ?i un alt nume în trecut. Un nume mai vechi al Vedei a fost: Ap? Vânat? sau Vânata, dup? cum men?ioneaz? istoria lui Dionisie Fotino ?i Marele Dic?ionar Geografic al României. Exist? dovezi toponimice ?i documentare ce confirm? acest al doilea nume al râului Vedea men?ionat mai sus. Dovezile toponimice sunt o serie de sate vechi în?irate pe malurile râului Vedea, în special în p?r?ile superioare, sate care se numesc din vechime Vine?i. 
 În concluzie numele râului Vedea are la origine traco-dacul Vedy dat de b??tina?ii traco-daci. În perioada st?pânirii romane în p?r?ile de sus ale râului la vest de Limesul Transalutanus, Vedy cap?t? numele de Ap? Vân?t? sau Vân?ta. Romanii au tradus substantivul în latine?te ?i adaug? un adjectiv cu caracter metaforic ?i descriptiv pentru a face din apelativ un hidronimic. Dup? retragerea romanilor în perioada apari?iei ?i st?pânirii gepide sec.3-6, Apa Vân?t? cap?t? o nou? traducere în germana veche Flutausis-ap? murdar?. Aceasta nu r?mâne din cauza timpului scurt cât ?ed gepizii pe Olt ?i din cauza lipsei de afinitate dintre limba vorbit? de b??tina?ii daco-romani ?i migratorii gepizi. St?pânirea bulgar? din sec.9-10 la nordul Dun?rii fiind târzie ca timp ?i st?pânire mai mult nominal? cu elemente locale, afecteaz? pu?in sau deloc hidronimicul Vedea-Vid. Hidronimicul Vedea r?mâne în p?r?ile superioare un timp ca Ap? Vân?t? ca s?-?i revin? dup? plecarea romanilor la vechiul nume Vedea-Vic care în p?r?ile inferioare nu pierise niciodat?. Romanii, b??tina?i în majoritate absolut? fac din Vedi?a, Vid, Vedea de ast?zi care desemneaz? râul pe toat? întinderea lui ?i ajut? fix?rii în spa?iu a localit??ii, cea mai important? din drum Ru?ii de Vede. Slavii(bulgarii, rutenii) din cauza asem?n?rii semantice ?i fonetice a lui Vedi, Vid, cu Voda(cu accent pe a final) ?i din cauza densit??ii popula?iei daco-romane pe Vede nu pot influen?a hidronimicul Vede, Vid, Vedea care-?i continu? evolu?ia r?mânând un termen românesc de origine dacic?. Ca o observa?ie general? îns? putem spune c? Voda-slav formeaz? derivare cu “O”, ca Vod?n?u, Vodi?a, Vodastra etc, pe când Vedy-dacic formeaz? derivate evoluate cu “E” sau “I”, ca Ved, Vid, Vedea. Numele râului Vdea cu avatarurile sale vremelnice dovede?te neândoios c? popula?ia care i-a st?pânit malurile din timpuri preistorice pân? ast?zi a fost aceea?i, adic? geto-dacii romaniza?i sau nu, ?i cu aceea?i ocupa?ie de baz? legat? de ap, de p?dure, de p?mânt.
Pe tot malul stâng în special orice s?p?tur? de la izvor la v?rsare scoate urme geto-dace ?i din loc în loc câte un mormânt din migra?ii, ca la Balaci , Dulceanca, Merii-Goala etc. migratorii erau trec?tori. Popula?ia acaesta geto-dacic? str?veche pe aceste locuri a p?strat aproape neschimbat hidronimicul tracic Vedy, ca ?i numele latin al satelor riverane, “Vine?i” sau a afluen?ilor B?râcea cu Pietri?, Ceroaia, Zbârgleaza, Olti?orul, Flori?orul etc, ?i sufixul latin la topicele legate de p?dure: Socet, Peret, Doage, Meri?ani etc, Urluiul(în realitate Urluielul un onomatopeic românesc mai vechi) Bratcovul(era Bracoveiul dup? cum spun Documentale teleorm?nene ale lui Iorga).
Str?inii pe aceste locuri au fost trec?tori spre sud. Al?ii au fost asimila?i repede l?sându-?i doar numele în unale locuri, botezate clar de b??tina?i ca : ?chei-Scrioa?tea, Biseni-B?se?ti, Hru?-Peretul de Vede, T?tari, Sârbi-Segarcea, Moldoveni-M?ld?ieni, spre ai deosebi de Rumana?i, localnici cum le ziceau satelor din jurul comunei Papa, Brebina de ast?zi. Interesul topicelor ?i hidronimicelor cu rezonan?? str?in? s-a pierdut de mult în amintirea acelora ce î?i ziceau c? ei “sunt de aici” din cauza timpului scurs ?i din cauz? c? nu au ?tiut niciodat? limba migratorilor trec?tori.

 



Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X