CALITATEA AERULUI

noiembrie 7, 2006 | Leave a Comment

 

 CALITATEA APELOR DE SUPRAFA?? ?I SUBTERANE

Cīmpia din jurul ora?ului este fragmentat? de v?ile rīurilor Vedea, Bratcov ?i Urlui. Rīul Vedea are o lungime de 215 km, o pant? cuprins? īntre 4,2%-1% (panta medie 1,7%) ?i face parte din bazinul hidrografic Vedea – C?lm??uiu. Datorit? faptului c? rīul, de la iyvoare ?i pīn? la Ro?iorii de Vede, ud? o regiune de cīmpie, īn cea mai mare parte din curs, debitul s?u este destul de instabil, mai ales pe timpul iernii ?i prim?verii.

Īn zona ora?ului, Vedea are o albie minor? cu o l??ime de 20 m ?i adīncimea de 3-3,5 m, m?rginit? pe ambele p?r?i de maluri drepte pe aproape tot sectorul. Īn sectorul podului CFR de pe calea ferat? Ro?iori-Bucure?ti, albia rīului a fost corectat? ?i consolodat? prin dale de beton īn vederea protej?rii malurilor. De la acest pod ?i pīn? la podul de beton de pe ?oseaua Ro?iori-Dr?g?ne?tii de Vede, pe partea dinspre ora? a fost construit un dig cu lungimea de 1633 m, pentru a ap?ra ora?ul de eventulale inunda?ii. Īn aval de acest pod de beton sarcina opririi apelor ce ar putea inunda municipiul este preluat? de rambleul c?ii ferate Ro?iori-Alexandria.
 Pīrīul Urlui este un afluent al C?lm??uiului, tributar Dun?rii ?i are un curs permanent chiar de la obīr?ie. Traverseaz? cīmpia vestic? a ora?ului, unde s-au amenajat o serie de lacuri piscicole al c?ror n?mol are ?i propriet??i curative ce au fost sesizate de localnici īnc? din secolul trecut.
Īn scopul limit?rii pagubelor pe care ar putea s? le provoace, pīrīul Bratcov  a fost īndiguit.
 Apele de suprafa?? sunt folosite īn special pentru agricultur? ?i pentru alimentarea unit??ilor industriale.
 Apele subterane, īnmagazinate īn depozitele de nisipuri ?i pietri?uri ale stratelor de Fr??esti la adīncimi de cca. 20 m ?i īn depozite aluviale nisipo-argiloase de teras? ?i de lunc? la adīncimi de pīna la 5 m. Apele subterane īnmagazinate la adīncimi de cca. 20 m fac posibil? captarea prin pu?uri forate.
 Bazinul hidrografic Vedea-C?lm??ui are 62 de foraje din care:

-          īn stratele freatice 33 de foraje;

-          īn stratele de adīncime 29 de foraje.
 Volumul total de ap? captat este de 2216,3 mii mc/an din care:
 -          pentru popula?ie 1286,7 mii mc/an;
 -          pentru industrie 929,6 mii mc/an.
 Alimentarea cu ap? a municipiului se face īn sistem centralizat, din surs? subteran?, prin dou? fronturi de captare:
 -          frontul Maldaieni cu o capacitate de 115l/s compus din 28 de pu?uri;
 -          frontul din incinta Gospod?riei de ap? cu o capacitate de 35l/s compus din 13 pu?uri.  
 

Alimentarea cu apa

 

 

 

Total gospod?rii

 

Gospod?rii racordate

 

% din total

 

Re?ea centralizat?

 

11.100

 

7.710

 

69

 

Sistem de canalizare

 

 

 

Total gospod?rii

 

Gospod?rii racordate

 

% din total

 

Re?ea canalizare

 

11.100

 

4.773

 

43

 

Poluarea apei are drept surse gospod?rirea defectuoas? a apelor uzate industriale (insuficient preepurate) ?i menajere.

 



Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X